Două etape foarte importante și de multe ori neglijate au loc fix în perioada începerii lucrărilor. Să le luăm pe rând:
Partea I: Trasarea axelor construcției și stabilirea cotei ±0.00
De multe ori, din dorința de a începe mai repede lucrările, din considerente economice sau din cauza unor sfaturi greșite (venite de obicei din partea muncitorilor), beneficiarii iau decizii greșite privind trasarea construcției, ajungând ulterior fie să mai plătească o dată pentru această lucrare, fie să descopere la momentul începerii lucrărilor de finisaje că trebuie să îndrepte din tencuieli pereții strâmbi ce au rezultat în urma trasării greșite a axelor. Sfaturile mele pentru această etapă sunt următoarele:
Cine face trasarea?
Solicită serviciile unui unui topograf autorizat pentru a face trasarea cât mai exactă, cu abateri de ordinul milimetrilor. Va avea nevoie de planurile de amplasament și de trasare (pe care le găsești în proiectul de arhitectură) cu câteva zile înainte de trasare. Nu recomand ca trasarea să se facă de către muncitori după limitele de proprietate existente pentru că există șanse să rezulte abateri mari, de ordinul centimetrilor. De asemenea, trebuie avut în vedere și posibilitatea ca limitele existente pe teren (ex. gardul cu vecinul) s-ar putea să nu fie cele din planurile de cadastru, rezultând tot felul de probleme ce pot apărea la recepția construcției.
Cât costă?
În 2022, costul trasării axelor unei case obișnuite în București - Ilfov de către un topograf autorizat a fost în jur de 1000 lei.
Cine participă la trasare?
În ziua trasării, asigură-te că sunt prezenți în primul rând reprezentanții constructorului și că muncitorii dispun de scânduri și rigle de lemn pentru a putea face balize pe care topograful să marcheze axele construcției. De asemenea, la trasare ar mai trebui să participe dirigintele de șantier, responsabilul tehnic cu execuția și proiectantul, așa cum este menționat în normativul C56/85 și în procedurile de autorizare a diriginților de șantier și a responsabililor tehnici cu execuția. Zic “ar mai trebui” pentru că, în general, participă doar topograful, muncitorii și dirigintele de șantier.
Cum se face trasarea?
Topograful va folosi un sistem GPS pentru a-și face rețeaua locală și stația totală pentru a materializa pe balize poziția axelor principale ale construcției pe baza planurilor de amplasament și de trasare menționate anterior.
Constructorul va confecționa balize din lemn pe care le va amplasa la o distanță suficientă față de poziția viitoarei construcții (aproximativ 2m de jur - împrejur), astfel încât trasarea axelor pe balize să rămână pe toată perioada de execuție fără să încurce utilajele de excavație sau de livrare a materialelor.
O baliză se realizează, de obicei, din doi țăruși înfipți suficient de adânc în pământ, uniți de o scândură pusă în plan orizontal pe care se trasează poziția axului respectiv prin baterea unui cui sau cu markerul. Trasarea axelor se poate face, de asemenea, pe gardurile permanente existente. E foarte important ca, pe lângă trasarea axelor pe balize să se realizeze și notarea axelor pe acestea.
De ce e important ca trasarea să se facă pe balize care să rămână nemutate până la finalizarea lucrărilor?
Pentru că, în funcție de ele, se va face trasarea ulterioară de detaliu în toate etapele de lucru: la săparea fundațiilor, la armarea și cofrarea grinzilor de fundare, la poziționarea stâlpilor și a pereților, etc. De asemenea, personalul de control al calității (ex. șeful de șantier, dirigintele de șantier, responsabilul tehnic cu execuția, etc) poate verifica fiecare etapă de lucru în funcție de aceste repere - ex. poziția armăturii grinzilor de fundare, poziția cofrajelor, etc.
Conform NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI ȘI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON, BETON ARMAT ȘI BETON PRECOMPRIMAT. PARTEA 2: EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON, indicativ NE 012/2,
6.1.2. [...] Materializarea acestor repere, planimetrice și altimetrice, trebuie sa fie astfel realizată încât să constituie puncte de referinta pe întreaga durata a executării construcției respective, servind la transmiterea cotelor în plan și pe verticală la toate nivelurile acesteia.
ATENȚIE!
Nu accepta ca trasarea să se facă prin baterea unor cupoane de oțel-beton sau a unor tăruși în pământ la intersecția axelor! Chiar dacă Constructorul se oferă să realizeze ulterior balizarea pe baza acestora, există tot felul de situații în care vor rezulta abateri mari ce se vor traduce prin cheltuieli suplimentare la momentul realizării finisajelor. De exemplu, un muncitor neatent se poate împiedica de cupoane sau de tăruși și le poate mișca câțiva centimetri (nu mai zic faptul că se poate accidenta), pot exista abateri mari la trasarea ulterioară, se poate sparge roata buldoexcavatorului dacă nu sunt eliminate înainte de începerea săpăturilor, etc.
Stabilirea cotei ±0.00
Cota ±0.00 este cota la care vei sta în casă, la parter, pe pardoseala finită (ex. pe parchet/gresie). Este foarte importantă pentru că este cota principală a construcției. Toate celelalte cote sunt raportate la ea.
O bună practică ar fi ca, înainte de realizarea proiectului, să se fi făcut o ridicare topografică a cotelor de pe amplasament, astfel încât arhitectul să țină cont în proiectul de execuție de cotele terenului natural pentru stabilirea cotei ±0.00. Procedând astfel, la data trasării, topograful ar trebui doar să materializeze cotele stabilite de arhitect. Din păcate însă, această etapă este omisă de obicei din considerente economice, ducând la stabilirea cotei ±0.00 în ziua trasării.
În proiectul de arhitectură, Cota ±0.00 are ca repere principale Cota Terenului Amenajat (prescurtat C.T.A. - de obicei C.T.A. este cota trotuarului din jurul casei), Cota Terenului Natural (C.T.N.) și cota drumului de acces. Procesul de stabilire al Cotei ±0.00 pe teren în ziua trasării este, în general, următorul:
În majoritatea cazurilor cand terenul este aproape plan, cota trotuarului (C.T.A.) este stabilită la aceeași cotă cu axul drumului de acces sau cu aproximativ 10 cm mai sus (ex. pentru a putea degaja apele pluviale către exteriorul proprietății). Dacă drumul de acces este în prezent neasfaltat, se poate lua în considerare faptul că, în viitor, acesta se va înălța cu aproximativ 20 cm. Deci C.T.A. poate ajunge să fie considerat cu 20-30 cm mai sus față de cota drumului neasfaltat sau la aceeași cotă sau cu 10 cm mai sus față de cota drumului asfaltat.
În planul de parter sau în cel de amplasament, C.T.A. este cotat față de cota ±0.00. Dacă, de exemplu, arhitectul a considerat că, de la trotuar trebuie să urci 3 trepte de 15 cm înălțime ca să ajungi la Cota ±0.00 (cota pardoselii finite de la parter), rezultă că C.T.A. se află la cota -0.45, adică Cota ±0.00 este cu 45 cm mai sus față de C.T.A. (trotuar).
Astfel, pentru casa din exemplul de mai sus unde terenul este aproape plan, CTA este la -0.45, cota ±0.00 poate fi stabilită la aproximativ 45/55 cm mai sus față de cota drumului de acces asfaltat, sau la 65/75 cm mai sus față de cota drumului de acces neasfaltat.
ATENȚIE!
Când se stabilește cota ±0.00, trebuie să se ia în calcul și cota de fundare din proiectul de rezistență ce a fost stabilită de proiectantul de rezistență pe baza studiului geotehnic. Dacă construcția se înalță prea mult față de Cota Terenului Natural (C.T.N.), există posibilitatea ca la cota de fundare (raportată mereu față de Cota ±0.00) să nu se mai găsească un teren bun de fundare. De aceea, recomand călduros ca stabilirea cotei ±0.00 pe teren să se facă prin consultarea arhitectului și proiectantului de rezistență.
Verificarea trasării
După ce topograful finalizează trasarea axelor pe balize, trebuie verificat dacă se respectă retragerile față de limitele de proprietate existente (care pot fi amplasate corect sau diferit față de planurile cadastrale). În cazul în care se observă diferențe mari, dirigintele de șantier sau responsabilul tehnic cu execuția va întocmi o notă de constatare pe care o va aduce la cunoștință arhitectului prin grija investitorului.
Alte verificări pe care le recomand sunt măsurarea lungimii și lățimii totale a construcției sau a distanței dintre axe, prin sondaj. Cu toate că aparatele pe care le folosesc au abateri de ordinul câtorva milimetri, topografii sunt oameni și pot comite erori. „Paza bună trece primejdia rea!”.
Procesul verbal de trasare a lucrărilor
În ziua trasării sau la scurt timp după finalizarea acesteia, topograful trebuie să întocmească un proces verbal de trasare în care să menționeze proiectul în baza căruia a făcut trasarea, coordonatele principalelor borne de reper, cota ±0.00 față de Cota Mării Negre (cota absolută) și să anexeze un plan de trasare. După participarea la trasare și verificarea acesteia, procesul verbal trebuie semnat de reprezentanții constructorului (șef șantier, responsabil tehnic cu execuția), ai investitorului (dirigintele de șantier) și ai proiectantului (arhitectul). Acest document va face parte din Capitolul B - “Execuția” al Cărții Tehnice a Construcției.
Bune practici privind trasarea lucrărilor:
Contractează un topograf autorizat și pune-i la dispoziție din timp proiectul de arhitectură.
Anunță ziua trasării și convoacă constructorul, dirigintele de șantier și arhitectul (primii doi să vină obligatoriu).
În ziua trasării asigură-te că sunt prezenți reprezentanții constructorului și că dispun de material lemnos și de scule pentru confecționarea balizelor.
Se stabilește și se trasează cota ±0.00 în câteva locuri unde semnele nu vor dispărea pe perioada execuției (ex. pe un gard permanent, pe un stalp de iluminat public, etc)
Recomand balizarea tuturor axelor principale ale construcției la minim 2 m față de poziția viitoarei construcții (dacă permite amplasamentul), astfel încât să nu încurce buldoexcavatorul la momentul realizării săpăturilor.
La realizarea balizelor, recomand ca partea superioară a scândurii din planul orizontal să fie pusă fix la cota ±0.00. Astfel, se vor putea întinde ulterior sfori între balize pentru a verifica cota de sapatură sau de turnare a betoanelor de la fundații (mereu raportate la cota ±0.00).
Verifică respectarea retragerilor față de limitele de proprietate existente, precum și dimensiunea totală a casei sau distanțele dintre axe prin sondaj.
Obține procesul verbal de trasare întocmit de către topograf și semnat de către șeful de șantier, responsabilul tehnic cu execuția, dirigintele de șantier și arhitect.
Partea a II-a: Predarea amplasamentului către constructor
Tot în ziua trasării recomand să se facă și predarea amplasamentului către Constructor, care este un pas obligatoriu conform prevederilor din normativele C56/85 și NE012-2/2010 precum și celor din Procedurile de autorizare a diriginților de șantier și responsabililor tehnici cu execuția.
Această formalitate implică semnarea procesului verbal de predare - primire a amplasamentului de către factorii implicați în execuția lucrărilor. Beneficiarul va preda amplasamentul și bornele de reper trasate de topometrist către reprezentanții executantului - șeful de șantier și responsabilul tehnic cu execuția, iar topometristul, dirigintele de șantier și șeful de proiect (arhitectul) vor semna de asemenea acest proces verbal.
De ce e importantă această formalitate?
Pentru că, prin predarea amplasamentului, beneficiarul se degrevează de o parte din problemele ce pot apărea în timpul execuției lucrărilor, cum ar fi, de exemplu, accidentele de muncă, accidentele tehnice, etc.
Model de proces verbal de predare - primire amplasament
Găsești aici un model pe care îl folosesc la lucrările mele.
Cadru legal:
Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente, Indicativ C 56-85
"2.1. Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operației de predare-primire a amplasamentului, trasărilor reperilor cotei zero, etc. consemnat într-un proces verbal încheiat de delegații beneficiarului, proiectantului și executantului.”
Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat. partea 2: executarea lucrărilor din beton, indicativ NE 012-2/2010
"6.1.2 Trasarea de detaliu se realizeaza pe baza proiectelor, în raport cu punctele și reperele de nivel, materializate pe teren odată cu trasarea pentru amplasarea construcțiilor, pentru determinarea conturului și/sau axelor principale ale acestora. Materializarea acestor repere, planimetrice și altimetrice, trebuie sa fie astfel realizată încât să constituie puncte de referinta pe întreaga durata a executării construcției respective, servind la transmiterea cotelor în plan și pe verticală la toate nivelurile acesteia.
6.1.3 Înainte de a începe efectuarea trasării de detaliu trebuie sa se verifice, pe baza documentelor de recepție a trasării pentru amplasare, a proceselor verbale de predare-primire și direct la fata locului, reperele care fixează conturul și/sau axele principale ale construcției (linii de referinta), precum și reperele de nivel. Verificarea se referă, de asemenea, la corespondenta dintre cotele din teren (în plan și de nivel) și cele din proiect.”
Ordinul MDRT nr. 1496 din 13 mai 2011 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginţilor de şantier
"Art. 44. În exercitarea verificării realizării corecte a executării lucrărilor de construcţii, diriginţii de şantier au următoarele obligaţii şi răspunderi:
“10. preiau amplasamentul şi reperele de nivelment şi le predau executantului, libere de orice sarcină;
11. participă, împreună cu proiectantul şi cu executantul, la trasarea generală a construcţiei şi la stabilirea bornelor de reper;
12. predau către executant terenul rezervat pentru organizarea de şantier; “
Ordinul MDRT nr. 1895/2016 - Procedura privind autorizarea şi exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuţia lucrărilor de construcţii
“Art. 52. A. (despre obligațiile și responsabilitățile responsabililor tehnici cu execuția în perioada de pregătire a construcţiei)
1. participă, împreună cu proiectantul şi dirigintele de şantier la trasarea generală a construcţiei şi la stabilirea bornelor de reper;”
Comments